Descrierea activităţilor
Acţiuni pregătitoare
Activitatea A.1: Analiza privind stadiul actual al habitatului 4070 Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium. Studiu tehnico-economic privind metodele de refacere, conservare şi protecţie pentru reducerea impactului antropic în zonele selectate. Această activitate are ca scop o evaluare reală, pe teren, a stadiului actual al habitatului şi a elaborării planului de acţiune, inclusiv a metodelor de conservare a habitatului 4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium.
Ţinând cont de gradul de degradare al habitatului 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium din zona Muntelui Oslea, singura soluţie activă, viabilă, de refacere a habitatului distrus în trecut (ca bază a aducerii habitatului la starea de conservare favorabilă) este aplicarea unei regenerări artificiale, prin plantare de puieţi de jneapăn, acţiune urmată de monitorizarea plantaţiei şi continuată cu măsuri intense de informare/conştientizare privind acţiunea de refacere a habitatului 4070*.
Acţiunea A.2: Analiză privind stadiul habitatului 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa. Studiu tehnico- economic privind metodele de refacere şi conservare zone afectate integral
Scopul acestei activităţi este evaluarea, în teren, a stadiului actual de conservare a habitatului 9260 vegetaţie forestieră cu Castanea sativa şi stabilirea măsurilor de restabilire a stării fitosanitare.
Starea de sănătate a castanului (specie protejată cf. Legii Pomiculturii 348/2003) şi starea de conservare a habitatului său 9260 sunt total nefavorabile, ecosistemele sale fiind foarte serios ameninţate de ciuperca invazivă, de origine asiatică, C. parasitica, care a provocat uscări în masă în America şi Europa.
În România, pădurile cu castan sunt foarte rare, în total fiind cunoscute până în 2500 ha în care apare castanul. în mod natural, castanul apare în doar două regiuni: în Maramureş (nucleu relativ compact) şi zona Mehedinţi-Gorj-Vâlcea (nuclee mici, dispersate). Castanul apare în păduri pure sau amestecate, din cadrul etajului de vegetaţie de deal al amestecurilor de gorunete, făgete şi goruneto-făgete. în OS Tismana, toate arboretele de castan sunt infectate, din care min. 85 ha puternic infectate fac obiectul reconstrucţiei ecologice (60 ha au infecţii puternice, dar pot fi salvate prin acţiuni concertate de combatere biologică şi silviculturală, în timp ce 25 ha sunt în curs avansat de uscare, refacerea lor putând fi iniţiată prin regenerare – împădurire şi stimularea însămânţării/lăstăririi naturale).
Metodele propuse şi validate prin prezentul proiect vor fi replicate la scara întregului habitat de către administratorul sit-ului, CCIRJ şi administratorii pădurilor de castan (RNP Romsilva ş.a.).
Acţiunea A3: Realizare studiu preliminar pentru îmbunătăţirea coerenţei ecologice în contextul practicării ecoturismului controlat în zonele protejate. Consultări publice. Proiecte tehnice pentru mica infrastructură de informare realizată în proiectul Life Consultări publice asupra percepţiei populaţiei şi asupra factorilor cu decizie politică privind importanţa patrimoniului natural şi exploatarea acestuia în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă în vederea identificării necesităţilor privind crearea micii infrastructuri necesare practicării unui turism controlat.
Elaborarea unui studiu preliminar pentru îmbunătăţirea coerenţei ecologice în contextul practicării turismului controlat în zonele refăcute prin proiect, inclusiv în zonele complementare în vederea practicării turismului controlat, inclusiv realizarea proiectelor tehnice aferente dezvoltării obiectivelor respective.
Acţiunea A.4. Derularea procedurilor de avizare / autorizare
Descriere: Scopul acestei activităţi este de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare pentru reconstrucţia celor două habitate, cât şi pentru realizarea micii infrastructuri de vizitare aflate în zona de protecţie integrală a administratorului sit-ului „NORDULGORJULUI DE VEST”- CCIRJ.
Acţiuni concrete de conservare
Acţiunea C.1. Refacerea habitat 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
Refacerea habitatului 4070* se va desfăşura ţinând seama de rezultatele/studiile şi planurile de măsuri obţinute la activitatatea A.l. şi pe baza avizelor de la A.4.
Activităţile de restaurare a habitatului 4070* includ producerea de puieţi pentru plantare, pregătirea solului şi perimetrului de lucru, recolonizarea cu Pinus mugo, respectivîngrijirea puieţilorîn primii ani.
Plantarea propusă în cadrul proiectului va schimba categoria de utilizare a terenului de la „păşuni” la „terenuri cu vegetaţie forestieră din fond forestier”, de către serviciul agricol al autorităţilor locale (primărie), şi APIA va fi notificată şi va lua în considerare (în concordanţă cu reglementările legaleîn vigoare) aceste modificări.
Vezi fisier C1.1. Vezi fisier C1.2.
Acţiunea C.2. Tratarea biologică a cancerului de scoarţă pe o suprafaţă de 60 ha Habitat 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa. Obţinerea şi folosirea tulpinilor (suşelor) hipovirulente
Activitatea are ca obiectiv refacerea a 60 ha habitat 9260 Vegetaţie forestieră cu Costoneo sativa prin tratarea biologică a cancerelor de scoarţă (infecţii cu C. parasitica).
Metoda prevăzută în proiect are un puternic caracter inovativ prin caracteristicile silviculturii româneşti (regimul codrului cu cicluri de 100 ani, cu regenerare din sămânţă, faţă de regimul crângului, din lăstari, generalizat în regiunea mediteraneeană, cu cicluri de 14-20, rar 40 ani), condiţiile particulare de mediu şi habitat, respectiv tipurile de tulpini şi rezistenţa specifică a provenienţelor de castan din Gorj, precum şi interesul diferit (faţă de Maramureş) al populaţiei localeîn utilizarea lemnului de castan.
Metodele propuse şi validate prin prezentul proiect vor fi replicate la scara întregului habitat de către administratorul sit-ului (CCRJ) şi administratorii pădurilor de castan (RNP Romsilva ş.a.).
începând cu luna mai 2013, activitatea a cuprins mai multe faze de teren şi laborator, urmând a fi continuată în 2014- 2016 (etapa principală finalizată în octombrie 2016), urmând ca în perioada 2015-2017 să se urmărească evoluţia tratamentului biologic aplicat şi să se revină asupra zonelor care necesită tratamente suplimentare.
Vezi C2.1. Vezi C2.2. Vezi C2.3. Vezi C2.4. Vezi C2.5.
Acţiunea C.3. Refacere integrală 25 ha Habitat 9260 Vegetaţie forestieră cu Castaneasativa
Refacerea se bazează pe regenerarea artificială (dublată pe alocuri de stimularea regenerării naturale) folosind puieţi produşi local (din sămânţă recoltată din rezervaţiile de seminţe ale OS Tismana), în pepinieră, deoarece gradul de afectare al habitatului este extrem de mare şi castanii au mai mult de 50 de ani, iar metoda de tratare biologică nu este adecvată la aceste dimensiuni.
Activitatea are ca obiectiv refacerea a 25 ha habitat 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa şi se va realiza pe baza rezultatelor/studiilor şi planurilor de măsuri obţinute la activităţile A2 şi A4.
Terenul planificat care face obiectul regenerării (împăduririi) este în proprietatea statului, administrat de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva, prin Direcţia Silvică Gorj (şi ocoalele sale silvice subordonate) şi a altor deţinători.
Acţiunea C.4. Realizarea unei mici infrastructuri pentru turism în vederea eliminării impactului negativ prin acţiuni necontrolate, inclusiv un turism neadecvat în habitatele refăcute
Pentru conservarea habitatelor refăcute în cadrul proiectului, respectiv pentru controlul păşunatului excesiv şi a activităţilor turistice care afectează ROSCI0129, şi în special habitatele 4070* şi 9260 este necesară realizarea unei infrastructuri adecvate pentru protecţie şi dezvoltarea unui turism controlat, durabil, prin care să se poată pune în valoare patrimoniul natural al zonei.
Această infrastructură va cuprinde: marcaje pentru protecţia habitatelor, trasee tursitice amenajate, 2 puncte de informare aferente zonelor refăcute în proiect, amenajarea a 6 locuri de campare şi belvedere la habitatele 4070* şi 9260,2 rulote din lemn.
Acţiuni de monitorizare
Acţiunea D.1. Realizarea in-extenso a unui protocol de monitorizare cu indicatori şi surse de verificare. Raport final asupra impactului socio-economic
Realizarea unui sistem cadru de monitorizare utilizat la implementarea impactului social, economic şi de mediu ca rezultat al implementării proiectului, prin crearea unui Protocol care include indicatori şi surse de verificare. Urmează la finalul proiectului un raport asupra impactului socio-economic.
Acţiunea D.2. Monitorizarea impactului proiectului asupra habitatelor Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
Acţiunea D.3. Monitorizarea impactului proiectului asupra habitatului castanului
Datele obţinute din activităţile de monitorizare vor fi introduse într-o bază de date specifică, analizate, procesate şi interpretate din punct devedere tehnic.
Fiecare întârziere sau depăşire înregistrată va fi raportată coordonatorilor de proiect, care vor revizui şi vor aplica măsuri concrete pentru remedierea situaţiilor şi eliminarea altor efecte care ar putea interfera cu buna derulare a proiectului.
Monitorizarea impactului de restaurare va avea loc, de asemenea, şi după finalizarea proiectului.
Acţiunea D.4. Monitorizarea impactului proiectului asupra micii infrastructuri de turism şi măsuri de protejare a infrastructurii
Monitorizarea impactului activităţilor derulate la acţiunea C.4 pe baza Protocolului cadru de monitorizare elaborat la acţiunea Dl şi va cuprinde indicatori direcţi monitorizare de tipul rezultatelor directe aferente proiectului şi indicatori de impact socio-economic, efecte pe termen mediu şi lung generate indirect de proiect. Aceştia vor cuprinde indicatori instituţionali, de protecţie a ariilor naturale (prin legislaţie/reglementdri), grad de protejare a ariilor naturale prin creare de infrastructură, ecoturism, activităţi auxiliare dezvoltate, nr. de surse de finanţare pentru alte amenajări/activităţi, adiacente celor create prin proiect (dezvoltare resurse umane, conştientizare/promovare).
Acţiuni diseminare
Acţiunea E.1 Elaborarea Strategiei de Diseminare si a Planului de Comunicare
Strategia va crea o comunicare dinamica internă şi externă, făcând informaţia mai accesibilă şi mai cuprinzătoare pentru specialişti, cetăţeni, şi care va schiţa măsurile care să genereze conştientizarea anumitor grupuri ţintă. Strategia de diseminare va fi în conformitate cu politicile de mediu, în general, şi în special cu strategia generală de comunicare a programului LIFE.
Strategia de diseminare se va transpune într-un plan de comunicare care va fi dezvoltat pe parcursul derulării proiectului, precum şi după finalizarea proiectelor LIFE, şi care va cuprinde detalii privind produsele de comunicare. Planul de comunicare va oferi detalii asupra conţinutului acţiunilor care urmează să fie implementate asupra grupurilor ţintă, la nivel local, naţional şi al Comunităţii, pe perioada proiectului. Va fi aplicată o strategie dedicată pentru fiecare grup-ţintă şi planul de comunicare va fi principalul instrument pe care se va dezvolta campania de conştientizare.
Acţiunea E.2 Elaborarea şi producerea produselor de diseminare şi vizibilitate a rezultatelor proiectului
în vederea asigurării vizibilităţii proiectului pe durata implementării se vor realiza produse de diseminare de tipul: panouri informative afişate în locuri strategice accesibile şi vizibile pentru public, pachete de informare privind proiectul- broşuri, CD-uri / DVD-uri, ghiduri pentru eco-turism şi de management al habitatului, manuale pentru copii, de film / clip, etc.
Acestea vor fi distribuite cu ocazia evenimentelor organizate în cadrul acţiunii E.4, precum şi cu alte ocazii la care vor participa partenerii de proiect, în vederea diseminării obiectivelor şi rezultatelor proiectului.
Acţiunea E.3 Proiectarea, implementarea şi actualizarea continuă a web site-ului proiectului
Web-site-ul dezvoltat pe un domeniu nou, special dedicat proiectului şi cu link-uri către toate celelalte web-site-uri ale partenerilor de proiect. Conţinutul paginilor web-site- ului cuprinde un rezumat al proiectului, inclusiv numele şi datele de contact ale beneficiarului coordonator, şi ale partenerilor asociaţi, informaţii referitoare la scopul proiectului, obiectivele, activităţile, rezultatele obţinute, materiale de diseminare, prezentările proiectului realizate cu ocazia evenimentelor organizate, filmul de prezentare al habitatelor reabilitate cu prezentarea situaţiei inţiale – activităţile de reconstrucţie ale habitatelor – rezultatele finale, un scurt clip de prezentare a ariilor protejate din cadrul sitului Nordul Gorjului de Vest.
Acţiunea E.4. Organizarea de sesiuni de diseminare
Pentru grupurile ţintă identificate, pe parcursul implementării proiectului sunt prevăzute mai multe sesiuni de diseminare a rezultatelor proiectului – grupuri de lucru, mese rotunde, seminarii, workshop-uri, conferinţe, etc.
Acţiunea E.5 Elaborarea şi distribuirea Raportului de popularizare
Acesta este un document de sine stătător, elaborat şi prezentat într-o formă cât mai atractivă şi facilă, în versiune engleză şi română, în format hard-copy şi în format electronic (pdf) şi va fi disponibil pentru a putea fi descărcat de pe site-ul proiectului, la finalizarea acestuia. Acesta este conceput pentru a prezenta proiectul, obiectivele sale, acţiunile şi rezultatele.
Implementarea proiectului şi monitorizarea progreselor proiectului
Acţiunea F.1 Managementul de proiect şi raportarea
Principalul rol al managementului de proiect îl reprezintă furnizarea resurselor umane, materiale şi financiare, în vederea obţinerii tuturor rezultatelor aşteptate şi asumate, cu resursele planificate şi cu respectarea calendarului activităţilor. în cadrul acestei activităţi este inclusă şi realizarea raportărilor către autoritatea finanţatoare, în cazul de faţă Unitatea Life+.
Acţiunea F.2 Monitorizarea şi revizuirea pe parcursul implementării proiectului
Monitorizarea implică colectarea, analizele, comunicarea şi utilizarea informaţiilor referitoare la progresul proiectului NORTHWEST GORJ. Sistemul de monitorizare şi procedurile proiectului furnizează mecanismul prin care informaţii relevante vor fi transmise U M P la timp pentru a ajuta să se ia decizii corecte. Monitorizarea va evidenţia punctele slabe şi puncteletariîn implementarea proiectului şi va permite personalului UMP să gestioneze problemele, să îmbunătăţească performanţele, construit pe succes şi adaptat la circumstanţele schimbărilor.
Acţiunea F.3 Auditul financiar
Proiectul va fi auditat independent, de către un auditor certificat de către corpul naţional profesional al auditorilor, pentru a verifica conformitatea cu legislaţia naţională şi normele contabile, dar şi pentru a verifica dacă costurile implicate de proiect sunt în conformitate cu prevederile comune ale Programului Life+. Auditul financiar se va realiza la toţi beneficiarii asociaţi din proiect.
Acţiunea F.4 Realizarea de reţele cu alte proiecte Life
în scopul obţinerii know-how-ului de la alte instituţii/organizaţii/companii interesate în reabilitarea unor habitate în UE se va organiza o reţea de comunicare şi un schimb de experienţă cu alte proiecte finanţate din Programul Life.
Schimbul de experienţă se va realiza prin vizitele experţilor români în aceste ţări în vederea studierii proiectelor şi rezultatelor implementării acestora, precum şi pentru a participa la evenimente pe tematica proiectelor.
Pentru a asigura un schimb continuu de informaţii trebuie stabilită o reţea de comunicare online, prin care experţii din aceste patru ţări să fie capabili să comunice, oricând va fi necesar.
Acţiunea F.5 Planul de Conservare After-Life
APM Gorj în colaborare cu partenerii săi elaborează un plan de conservare pe termen mediu şi lung pe baza rezultatelor proiectului NORTHWEST GORJ, orientat către câţiva dintre beneficiarii direcţi şi indirecţi identificaţi ca şi grupuri ţintă.
Social media